Prin exemplul Său, Domnul Isus ne-a arătat ce trebuie să alimenteze lucrarea noastră. El știa că lucrarea Lui depindea de puterea și călăuzirea Tatălui. Știa și că sufletul Lui nu putea face față singur presiunii vieții – nu a fost întocmit așa.
Drept urmare, Domnul Isus alerga mereu la Tatăl – dimineața devreme, seara târziu, atunci când alții aveau nevoie de El, dar și atunci când a știut că se apropia moartea.
În noaptea petrecută în Grădină, El Și-a vărsat inima înaintea lui Dumnezeu. Era într-un chin groaznic. Prietenii cei mai apropiați nu-L puteau ajuta, dar Dumnezeu a fost acolo cu El. Dumnezeu L-a întărit. Dumnezeu L-a ajutat să facă față ridiculizării, batjocurilor, durerii fizice și unei defăimări mai mari decât a experimentat cineva vreodată.
Ce tablou minunat al unei vieți trăite în intimitate cu Dumnezeu – modul de viață pe care Domnul Isus l-a făcut posibil și pentru noi și la care ne invită Dumnezeu.
Care exemplu de relație intimă cu Dumnezeu, din cele prezentate mai sus (Avraam, David, Domnul Isus), te inspiră cel mai mult? De ce?